Calitatea în România: Interviu Liliana Nițu, președintele Asociației Române pentru Calitate

La inițiativa Felder Gruppe România cu susținerea Asociației Române pentru Calitate, pe 21 septembrie 2015, în cadrul BIFE-SIM 2015, a fost încheiat Parteneriatul pentru Excelență în Calitate în Industria Lemnului (PECIL) ce are ca obiectiv dezvoltarea sănătoasă și pe termen lung a industriei lemnului din România prin promovarea conceptului de calitate și a sistemelor de management al calității către entitățile din acestă industrie.

 

Între 19 – 23 septembrie 2015 a avut loc Târgul Internațional de Mobilă, Echipamente și Accesorii BIFE-SIM 2015, la Romexpo. Felder Gruppe România a fost prezentă la BIFE-SIM cu peste 25 utilaje reprezentative din toate cele 3 mărci ale grupului austriac: Hammer – Soluții economice destinate micilor ateliere, Felder – Soluții profesionale destinate firmelor mici și mijlocii și Format-4 – Soluții industriale pentru firmele mijlocii și mari, precum și Festool – marcă germană de scule profesionale de mână, dar și cu noi soluții: Schneider – marcă germană de soluții complete pentru aerul comprimat, parte din grupul TTS Tooltechnic Systems din care face parte și Festool și Novoryt – marcă elvețiană de soluții profesionale de reparare a suprafețelor din lemn și a materialelor derivate, precum PAL sau MDF.

Foto: Dragăș Mărăcineanu, director Felder Gruppe România și Liliana Nițu, presedinte Asociația Română pentru Calitate

 

De asemenea, ediția din acest an a BIFE-SIM a marcat și un alt moment important pentru grupul austriac: încheierea „Parteneriatului pentru Excelență și Calitate” cu Asociația Română pentru Calitate (A.R.C.) ce are ca obiectiv dezvoltarea sănătoasă și pe termen lung a industriei lemnului din România prin promovarea conceptului de calitate și a sistemelor de management al calității către entitățile din acestă industrie.

Le-am promis clienților noștri încă de la început, acum aproape 15 ani, că le vom oferi utilaje de cea mai bună calitate și că le vom fi un partener pe termen lung, astfel încât aceștia să aibă doar clienți mulțumiți care să-i ajute să-și crească permanent afacerea. Clienții noștri știu că, de fapt, într-o relație pe termen lung, succesul afacerii lor depinde de calitatea partenerilor aleși, care își pot ține promisiunile și sunt alaturi de ei și atunci când “piața merge” și atunci când „e criză”. Încheierea parteneriatului pentru calitate împreună cu Asociația Română pentru Calitate, reprezintă un pas firesc prin care dorim să ne întărim promisiunea în fața acestora, aceea că le vom fi un partener și un prieten de calitate și de acum încolo. Dragoș Mărăcineanu, Director pentru România al Felder Gruppe.

Cu această ocazie, președintele ARC, Liliana Nițu a acordat un interviu despre calitate în România pe care vă invităm să-l descoperiți mai jos. Interviul prezintă o sinteză a abordării calității în România, dar oferă și informații de interes pentru companiile care doresc să implementeze un sistem de management al calității.

 

► Câte companii din România au certificări în managementul calității în 2015?

Organizația Internațională de Standardizare (ISO) conduce anual un studiu cu privire la utilizarea sistemelor de management. Rezultatul studiului din 2011 relevă faptul că România era alături de Italia și China, țara cu cea mai rapidă creștere a numărului de certificări în managementul calității conform ISO 9001:2008. Dacă în 1994 existau doar 6 companii care au avut o certificare ISO 9001, în 2010 deja 16.200 companii și instituții obțineau o astfel de certificare. De precizat faptul că anul 2011 a adus la nivelul României o scădere a numărului de certificate ISO 9001 de la 16.200 la 14.345, ca urmare a crizei economice. Din fericire însă, conform aceluiași raport, în 2012 a fost reluat trendul crescător, fiind înregistrate 18.014 organizații certificate, iar în 2013 era 18.450. Raportul pentru anul 2015 nu a fost publicat încă, însă ne așteptăm ca tendința crescătoare să se mențină.

 

► Dar la nivel global?

Pentru a menține același nivel de referință, la nivel global, conform aceluiași raport, în 1993 erau 46.571 companii certificate ISO 9001, în 2011 numărul lor ajunsese la 1.079.228, 1.096.987 în 2012 (o creștere de 2% față de anul anterior) și 1.129.446 in 2013, respectiv o creștere de 3%.

 

► Care sunt diferențele în managementul calității dintre România și alte țări din Europa? Investesc firmele românești în implementarea sistemelor de management al calității, educare și formare a personalului la un nivel similar cu cel european?

Nu sunt disponibile informații atât de exacte cu privire la ponderea alocată instruirii personalului din companii în domeniul calității în România comparativ cu restul țărilor europene, cert este că, cel puțin acele companii care sunt certificate, prin cerința standardului de referință ISO 9001, trebuie să aloce fonduri pentru instruirea personalului în acest domeniu.

Primele bugete tăiate în perioade economice dificile sunt cele alocate resurselor umane.

Cât despre formele de instruire în domeniul managementului calității, România beneficiază de aceleași forme de instruire, la același nivel ca în orice alt stat european. Aici mă refer atât la formele de instruire a studenților și a masteranzilor în cadrul universitar, dar și la formarea profesională a adulților, prin aplicarea standardelor ocupaționale. Trebuie, de asemenea, să amintim de existența în România a programelor de formare armonizate la nivel European, promovate de Organizația Europeană pentru Calitate – EOQ. Aceste programe de formare și certificare de persoane în domeniul calității sunt dezvoltate de către membrii EOQ, reprezentanți ai statelor membre, cu scopul de a asigura o instruire și competențe unitare în domeniu. Asociația Română pentru Calitate, ca reprezentant național în EOQ și prin recunoașterea obținută în urma auditării din partea EOQ, are abilitatea de a oferi în România aceste programe de formare și certificare de persoane.

 

► Câți bani investesc firmele românești în educarea și specializarea personalului? Ați observat o schimbare în ultimii ani? 

Potrivit unui studiu realizat de asociația HR Club și Daedalus Millward Brownin, bugetul anual alocat de companii pentru activitățile de dezvoltare profesională și training este, în medie, de 1.000 euro/angajat, dar, cu cât compania este mai mare, cu atât crește și interesul pentru alte tipuri de cursuri decât cele de perfecționare specifice activității, în timp ce companiile mici se orientează spre cursuri în domeniul financiar. Ponderea cursurilor de management și leadership se situează undeva în jurul a 30-35% din totalul investit pentru personal. În perioada 2007-2008, bugetul alocat pentru stadii de pregătire a crescut cu aproximativ 25%, dar, din pacate, în perioada crizei financiare, acesta a scăzut drastic, fiind bine-cunoscut faptul că primele bugete tăiate în perioade economice dificile sunt cele alocate resurselor umane. Chiar și în 2014 organizațiile au fost în continuare precaute cu alocarea bugetului pentru instruiri, beneficiarii fiind în general angajații cu potențial.

În România, gradul de implementare a acestor sisteme de management este influențat în mare măsură și de cerințele impuse la licitații, un astfel de sistem fiind un criteriu de eligibilitate solicitat de autoritățile contractante în cadrul licitațiilor publice.

 

► Care sunt domeniile cu cea mai mică rată de certificare în managementul calității? Dar și cele unde accentul pe calitate este cel mai dezvoltat?

Nu există un raport official în acest sens, dar din unele analize efectuate la nivel mondial, cea mai scăzută rată de certificare se constată în zona serviciilor, cum ar fi companiile de publicitate, furnizori de utilități (gaz, apă), în timp ce sectoarele cele mai dezvoltate din acest punct de vedere sunt cele de produse metalice, echipamente electrice și optice, construcțiile. În România, gradul de implementare a acestor sisteme de management este influențat în mare măsură și de cerințele impuse la licitații, un astfel de sistem fiind un criteriu de eligibilitate solicitat de autoritățile contractante în cadrul licitațiilor publice, ca urmare a faptului că este considerat o premisă pentru respectarea unor cerințe de calitate.

 

► Cât durează implementarea unui sistem de management al calității și în cât timp se dobândește certificarea ISO ISO 9001?

Aceasta este o întrebare pentru care răspunsul are o marjă mare de aproximare. Depinde foarte mult de mărimea organizației, de numărul de locații, de complexitatea proceselor, de competența angajaților și implicarea acestora etc. În orice caz, implementarea sistemului necesită cel puțin 6 luni, dar poate dura și 2 ani. Cât privește certificarea, în general procesul efectiv durează aproximativ o lună, dar depinde foarte mult de gradul de pregătire pentru certificare al organizației care solicită certificare, de problemele identificate în timpul auditului de certificare și timpul necesar rezolvării acestora.

Succesul implementării este determinat în cea mai mare măsură de implicarea managementului în acest demers, și aici nu mă refer doar la implicare la nivel declarative, ci la susținerea efectivă, prin exemplu personal.

 

► De ce trebuie să țină cont o firmă atunci când dorește să implementeze un sistem de management al calității? Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă companiile pe durata procesului de implementare a sistemului? 

Trebuie făcută, în primul rând o delimitare clară între cele două procese, respectiv (1) implementarea sistemului de management al calității și (2) certificarea acestuia. Dacă discutăm despre procesul de implementare, acesta implică în exclusivitate organizația în cauză, dacă organizația respectivă a decis să nu apeleze la consultanți externi, iar în caz contrar, evident, un factor critic de succes este competența consultantului. Dar, și într-un caz și în altul, succesul implementării este determinat în cea mai mare măsură de implicarea managementului în acest demers, și aici nu mă refer doar la implicare la nivel declarative, ci la susținerea efectivă, prin exemplu personal. Odată implementat acest sistem se poate discuta despre certificarea lui. Cât privește cerințele pe care o companie trebuie să le indeplinească pentru a fi certificate, acestea nu pot fi cuprinse într-un număr atât de restrâns, ele sunt cele solicitate de standardul de referință, ISO 9001. Mai util mi se pare să discutăm despre ce anume ar trebui să aibă în vedere o organizație atunci când solicita certificarea și aici mă refer la criteriile pe care trebuie să le aibă în vedere la selectarea organismului de certificare. Criteriul cel mai important este, evident recunoașterea de care se bucură acel organism, recunoaștere care poate fi verificată prin existența acreditării acestuia, dar, atenție, pe domeniul de activitate pe care se dorește certificarea. În România, acreditarea organismelor de certificare este realizată de către RENAR, organismul național de acreditare. Această informație poate fi obținută direct de pe pagina web a RENAR unde sunt înregistrate toate organismele de certificare acreditate. Un al doilea criteriu este acela al imaginii pe care respectivul organism și-a creat-o pe piață, raportat la seriozitate, profesionalism, competent auditorilor etc., recomandările fiind cel mai bun instrument de selecție în acest caz.

 

► Care sunt cele mai importante abilități pe care trebuie să le aibă un manager de calitate? Este de ajuns să fie doar un bun coordonator?

O întrebare destul de dificilă, pentru că, în exercitarea atribuțiilor pe care le are un Manager pentru Calitate, e greu de spus ce anume este mai important. Evident, că orice manager, trebuie să fie un bun coordonator, dar asta nu este nici pe departe suficient. În primul rând, cred că ar trebui să fie o persoană orientată către atingerea obiectivelor și gândire pro-activă, să dețină foarte bune abilități de planificare și organizare, de comunicare, să demonstreze calități de negociere interpersonală și flexibilitate, să aibă capacitatea de a identifica problemele și de a urmari rezolvarea lor, precum și capacitate de analiză și sinteză și nu în ultimul rând, rezistență la stres. Cu alte cuvinte, managerul de calitate trebuie să știe tot despre domeniul/produsul/serviciul lui și să fie peste tot.

Sunt organizații care renunță la implementarea sistemului în timpul derulării proiectului de implementare, din diverse motive: lipsa de implicare a managementului, lipsa resurselor, modificări la nivel organizatoric etc.

 

► Care este ponderea de renunțare la implementarea unui sistem de management al calității în timpul procesului? Dar la certificare?

Sunt organizații care renunță la implementarea sistemului în timpul derulării proiectului de implementare, din diverse motive: lipsa de implicare a managementului, lipsa resurselor, modificări la nivel organizatoric etc. Nu există o statistică oficială privind ponderea acestor cazuri, dar din experiența personală, aceasta se situează undeva în jur de 25%. Dacă discutăm de organizațiile care reușesc să implementeze sistemul de management al calității dar renunță la certificarea acestuia, iarăși nu există statistici oficiale, dar ponderea lor este mai mică, undeva în jur de 10%. Este explicabil, de altfel, pentru că efortul cel mai mare este acela de a implementa sistemul și nu de a-l certifica.

 

► Conform experienței dumneavoastră cu companiile cu care ați lucrat, cât timp durează până când un sistem de management al calității ajunge la maturitate? 

Pentru a putea ajunge la nivelul la care problemele apar pur întamplător și practic efortul organizației este îndreptat către monitorizare și îmbunătățirea performanței și nu către corectarea erorilor, cred că este necesar ca sistemul să funcționeze minim 3 ani.

Depinde ce se înțelege prin această “maturitate”. Standardul internațional ISO 9004: 2009 descrie 5 niveluri de maturitate a organizației: organizație la început de drum; organizație proactiva, organizație flexibilă, organizație inovatoare și organizație sustenabilă. Depinde la ce nivel se dorește să se ajungă, evident corelat cu resursele existente. Dacă privim doar din perspectiva lui ISO 9001, pentru a putea ajunge la nivelul la care problemele apar pur întâmplător și practic efortul organizației este îndreptat către monitorizare și îmbunătățirea performanței și nu către corectarea erorilor, cred că este necesar ca sistemul să funcționeze minim 3 ani. La acest nivel, însă, nu ajung decât acele organizații care implementează sistemele de management pentru beneficiile lor reale și nu doar pentru certificare în sine, și aici ma refer la acea bucată de hârtie care le permite participarea la licitații.

Va urma…


Un_prieten_de_calitate_Felder_Gruppe

Interviu susținut de Ec. Dr. Ing. Nițu Liliana, Președintele Asociației Române pentru Calitate – ARC, Reprezentant Național al României în EOQ, în cadrul Parteneriatului pentru Calitate